Ce insemna sa se recunoasca in oglinda sau in poze?

20.09.2025

Ne indreptam catre masina sa plecam catre centru. Pe geaca lui avea lipita o inimioara, se vede in geamul, si sa specificam curat :D, masinii si o dezlipeste. Cat de importanta este acesta actiune?

A te recunoaște în oglindă este o etapă importantă de dezvoltare a conștiinței de sine.
La copiii tipici, această abilitate apare de obicei între 18 și 24 de luni, dar la copiii cu autism poate să apară mai târziu sau să se manifeste diferit... la noi nu stiu cand a aparut acesta achizitie...

🧩 Ce înseamnă "se recunoaște în oglindă"

  • Copilul înțelege că imaginea reflectată este propria persoană, nu un alt copil.

  • Poate:

    • să își arate părți ale corpului în oglindă ("unde este nasul tău?")

    • să își facă grimase și să le repete

    • să își aranjeze părul sau hainele privind în oglindă

    • să șteargă o pată de pe față dacă o vede

Această recunoaștere este considerată un indicator timpuriu al dezvoltării conștiinței de sine și a identității personale.

🔎 Cum se testează simplu (testul clasic al oglinzii)

  1. Pe fruntea copilului se pune discret un mic abțibild sau o pată de cremă colorată.

  2. Se așază copilul în fața oglinzii.

  3. Dacă își atinge fruntea (nu oglinda), înseamnă că a înțeles că imaginea îi aparține.

🌱 La copiii cu autism

  • Unii copii cu TSA se recunosc în oglindă la vârsta tipică, alții mai târziu.

  • Unii par indiferenți la imaginea lor (nu caută contact vizual, nu imită grimase), ceea ce poate fi legat de:

    • dificultăți în integrarea vizuală și socială

    • interes scăzut pentru fețe

  • Alții pot fi fascinați de reflexii (se uită mult la lumini, la oglinzi), dar fără conștientizarea identității.

Important: recunoașterea în oglindă nu depinde de vorbire; și un copil nonverbal poate înțelege că se vede pe sine.

💡 Mesaj esențial

Recunoașterea în oglindă este un semn de dezvoltare a conștiinței de sine, dar ritmul diferă mult de la copil la copil, inclusiv în autism.
Dacă ai nelămuriri legate de dezvoltarea globală a copilului, e bine să discuți cu:

  • psiholog specializat în dezvoltare

  • terapeut ABA / logoped

  • medic pediatru sau neuropsihiatru infantil.

🧩 Ce înseamnă "se recunoaște în poze/filmulete"

A se recunoaște în poze înseamnă ca un copil să înțeleagă că imaginea din fotografie îl reprezintă pe el însuși, nu doar să vadă o persoană cunoscută sau un "alt copil care seamănă".
Este un pas important în dezvoltarea conștiinței de sine și vine, de obicei, după recunoașterea propriei imagini în oglindă. 

Lui Rafael ii place sa se uite pe pozele cu el de la mare, trece repede prin toata galeria si se opreste la el sau la pozele cu cei cunoscuti si dragi

🧩 Ce presupune concret recunoașterea în fotografii

  • Identificare personală
    Copilul arată spre fotografie și spune (sau indică prin gesturi) "Eu", "[Nume]", sau își aduce mâna la piept.

  • Memorie vizuală și asociere
    Înțelege că poza a fost făcută într-un moment trecut ("atunci când am fost la mare").

  • Diferențiere temporală
    Acceptă că imaginea e statică și că poate arăta diferit (păr mai scurt, haine altele) dar tot el este.

🧠 Procese implicate

  • Atenție vizuală – observă detalii ale feței.

  • Recunoaștere facială – potrivirea trăsăturilor cu propria imagine din oglindă.

  • Memorie de sine – reține cum arată și ce a trăit.

  • Limbaj – pentru a verbaliza ("Eu sunt în poză"), dar poate apărea și nonverbal (zâmbet, arătare cu degetul).

🌱 Dezvoltare tipică

  • La copiii neurotipici, recunoașterea în poze apare de obicei în jur de 2–3 ani, uneori chiar mai devreme dacă au fost expuși frecvent la fotografii sau video.

  • Pentru copiii cu tulburare de spectru autist (TSA), momentul poate fi mai variabil:

    • Unii se recunosc devreme, mai ales dacă sunt interesați de imagini.

    • Alții pot întârzia, fie din cauza dificultăților de atenție la fețe, fie a diferențelor de memorie vizuală.

💡 Cum poți sprijini această abilitate

  1. Folosește albume și poze de familie

    • Arată poze de la activități recente.

    • Spune "Uite, acesta ești tu când eram la parc".

    • Întreabă "Unde ești tu?".

  2. Activități de potrivire

    • Jocuri "cine e în poză?" cu fotografii ale membrilor familiei.

    • Potrivirea între o poză și persoana reală.

  3. Integrează în rutine

    • Pune fotografii în cameră, pe frigider, în colțul de joacă.

    • Folosește un panou vizual cu fotografii pentru programul zilnic.

  4. Conectează cu povestirea

    • În timp ce priviți poze vechi, povestiți ce făcea copilul atunci: "Ai înotat", "Te-ai jucat cu nisipul".

✅ Semne că se recunoaște în poze

  • Arată spre propria imagine când e întrebat.

  • Zâmbește, râde sau comentează ("aceasta este jucăria mea!").

  • Corectează un adult dacă spune greșit ("Nu, asta sunt eu, nu fratele!").

  • Își amintește evenimente ("Acolo am mâncat înghețată").

⚠️ Dacă recunoașterea întârzie

Nu este automat un semn de problemă gravă, dar poate indica:

  • dezvoltare mai lentă a conștiinței de sine,

  • diferențe de procesare vizuală,

  • sau interes scăzut pentru fețe (mai frecvent la unii copii cu TSA).

Sprijinul prin jocuri vizuale și implicarea terapeutului (logoped, psiholog) ajută ca abilitatea să apară treptat.

💜 Pe scurt:
A se recunoaște în poze înseamnă că un copil știe "aceasta este imaginea mea" și o leagă de experiențele proprii. Este o dovadă de memorie autobiografică și identitate personală – o etapă firească, dar cu ritm diferit de la un copil la altul, inclusiv la cei cu autism.