Cum sa vorbesti cu un parinte care nu accepta diagnosticul
Scopul nu este să forțezi, ci să deschizi o ușă spre informație și sprijin, cu multă blândețe.
🧩 1. Începe cu empatie, nu cu verdict
Părintele se află adesea într-un amestec de frică și durere.
Începe prin a arăta că înțelegi și respecți sentimentele lui.
Exemple de fraze:
-
"Știu că e greu să auzi astfel de lucruri și că ești îngrijorat pentru copil."
-
"Nimeni nu e pregătit pentru o astfel de veste, e normal să fie copleșitor."
💡 2. Concentrează-te pe comportamente, nu pe etichete
Evita cuvântul "autism" la început, dacă pare că blochează discuția.
În schimb, vorbește despre ce se observă concret.
Exemple:
-
"Am văzut că vorbește mai puțin decât înainte. Crezi că am putea cere un sfat medical ca să fim siguri că totul e în regulă?"
-
"E posibil să fie doar o întârziere de limbaj, dar o evaluare ar putea ajuta să știm cum îl putem sprijini mai bine."
🧠 3. Evidențiază beneficiul intervenției timpurii
Mesajul-cheie: evaluarea nu înseamnă etichetă, ci șansă de progres.
Exemple:
-
"Dacă facem o evaluare acum, putem găsi metode prin care să-l ajutăm să învețe și să comunice mai ușor."
-
"Cu cât începem mai repede exercițiile de vorbire sau terapie de joc, cu atât sunt șanse mai mari să recupereze."
🤝 4. Oferă sprijin concret, nu doar sfaturi
Mulți părinți se simt singuri și copleșiți.
Poți spune:
-
"Dacă vrei, pot veni cu voi la prima programare."
-
"Am găsit un centru unde prima evaluare este gratuită. Vrei să îți trimit datele de contact?"
🛟 5. Recomandă resurse sigure
-
Asociații și grupuri de părinți
-
Specialiști: psihiatru pediatric, neurolog pediatru, psiholog clinician cu experiență TSA.
-
Broșuri sau site-uri oficiale
❤️ Mesaj de încheiere
-
"Nu e vina nimănui. Uneori dezvoltarea pur și simplu urmează alt drum. Ce contează este ce facem acum ca să-i fie copilului mai bine."