Generalizarea. Ce este si cum se face?

15.09.2025

Generalizarea, în contextul copiilor cu autism, înseamnă abilitatea de a aplica o abilitate, un comportament sau o cunoștință învățată într-un context nou – adică în situații, locuri, cu persoane sau materiale diferite de cele în care a avut loc învățarea inițială.

🧩 De ce este importantă generalizarea

Copiii cu autism pot învăța foarte bine o abilitate într-un cadru controlat (de exemplu, în cabinetul de terapie ABA sau la masă cu terapeutul), dar pot avea dificultăți în a folosi acea abilitate în alte situații.
De exemplu:

  • Copilul poate învăța să spună "Bună!" la terapie, dar să nu spună nimic când întâlnește un vecin.

  • Poate ști să recunoască litera "A" pe o fișă, dar să nu o identifice într-o carte sau pe un panou.

Generalizarea urmărește transferul real al învățării.

🔑 Tipuri de generalizare

  1. Generalizarea între persoane
    – copilul folosește comportamentul învățat cu alte persoane (terapeut, părinți, educatori, colegi).
    Ex.: salută nu doar terapeutul, ci și colegii de grădiniță.

  2. Generalizarea între locuri/medii
    – aplicarea abilității în medii diferite.
    Ex.: cere apă acasă, la grădiniță, în parc.

  3. Generalizarea între stimuli/materiale
    – recunoașterea unui concept indiferent de cum arată obiectul.
    Ex.: recunoaște "mingea" chiar dacă este roșie, albastră sau de altă mărime.

  4. Generalizarea între răspunsuri
    – folosește forme diferite pentru aceeași idee.
    Ex.: spune "Vreau apă", "Dă-mi apă" sau "Pot să beau apă?"

  5. Generalizarea între timpuri/situații
    – folosește comportamentul în momente diferite ale zilei sau în contexte imprevizibile.
    Ex.: își pune geaca când pleacă afară, fie dimineața, fie seara.

🌱 De ce copiii cu autism au nevoie de sprijin pentru generalizare

  • Ei tind să învețe "legat de context" (de exemplu: doar la masă, doar cu un terapeut).

  • Pot avea dificultăți cu flexibilitatea și adaptarea.

  • Uneori atenția se concentrează pe detalii, nu pe conceptul global.

🛠️ Cum se sprijină generalizarea

  • Varietate de contexte: se exersează abilitatea acasă, în parc, la magazin.

  • Varietate de persoane: părinți, frați, bunici, colegi participă la activități.

  • Varietate de materiale: schimbarea obiectelor folosite (altă cană, altă carte).

  • Încurajarea inițiativei copilului: nu doar răspuns la cereri, ci și folosire spontană.

  • Recompensare consecventă: la început se laudă orice aplicare corectă în contexte noi.

🧩 Cum se face generalizarea?

🧩 1️⃣ Se începe cu învățarea într-un cadru structurat

  • De obicei, copilul învață mai întâi într-un mediu predictibil (ex. ședință ABA, cameră de lucru).

  • Se predă abilitatea pas cu pas, cu sprijin vizual/verbal și recompensă.

  • Se asigură că abilitatea este stăpânită în acel cadru (de ex.: spune "Bună" de 8/10 ori corect la terapie).

🌳 2️⃣ Se schimbă persoanele implicate

  • După ce copilul reușește cu terapeutul, este implicat alt adult (părinte, bunic, educator).

  • Mai târziu, se introduc colegi, prieteni sau persoane necunoscute.

  • Scop: copilul să salute, să ceară sau să răspundă la întrebări indiferent de persoană.

🏡 3️⃣ Se schimbă locul/mediul

  • Aceeași abilitate se exersează:

    • acasă (bucătărie, balcon)

    • la grădiniță/școală

    • în parc, la magazin, la loc de joacă

  • În fiecare loc, adulții oferă aceleași semnale și recompense la început, apoi le reduc treptat.

🎲 4️⃣ Se schimbă materialele sau situațiile

  • Dacă a învățat să identifice "mingea" roșie, se folosesc mingi albastre, verzi, mari, mici.

  • Dacă a învățat să bea dintr-o cană albastră, se exersează cu pahare, sticle diferite.

  • Astfel, copilul înțelege conceptul, nu doar obiectul fix.

⏳ 5️⃣ Se lucrează în momente diferite ale zilei

  • Se exersează la ora mesei, înainte de somn, dimineața, seara.

  • Se includ situații neprevăzute (ex.: cineva vine în vizită spontan).

🗣️ 6️⃣ Se promovează răspunsuri variate

  • Dacă copilul știe să spună "Vreau apă", terapeutul sau părintele îl încurajează și pentru:

    • "Pot să beau apă?"

    • "Dă-mi, te rog, apă"

    • "Mi-e sete".

  • Asta îl ajută să fie flexibil în comunicare.

🌱 7️⃣ Se reduce treptat sprijinul (prompting)

  • La început, adultul poate ghida mâna, arăta obiectul sau oferi un model verbal.

  • Apoi, sprijinul devine doar gestual sau printr-un cuvânt ("Ce spui acum?").

  • În final, copilul face spontan.

🏅 8️⃣ Se menține abilitatea pe termen lung

  • Activitatea se reia periodic în contexte noi, pentru a preveni uitarea.

  • Recompensa poate fi naturală (apă când cere, joacă atunci când spune "Hai să ne jucăm"), nu doar prin laude sau jetoane.

🔑 Sfaturi practice

  • Folosește pictograme sau plan vizual pentru copii care înțeleg mai bine vizual.

  • Pornește de la interesele copilului (ex.: generalizare a limbajului când joacă cu mașinuțe).

  • Integrează generalizarea în viața de zi cu zi (ex.: când gătiți, la cumpărături, la joacă).

  • Lucrează în echipă: terapeut – părinți – educatori.

💡 Generalizarea se face treptat: aceeași abilitate ➜ persoane noi ➜ locuri noi ➜ materiale diferite ➜ momente diferite ➜ răspunsuri variate, cu sprijin tot mai mic și recompense naturale.
Astfel, copilul învață să folosească ce știe oriunde și oricând, nu doar în sala de terapie. 

Share