Doliul este o parte esențială a procesului de acceptare atunci când părinții află că au un copil cu dizabilități.
Nu este un doliu pentru copilul real, ci pentru așteptările și visele pe care le aveau înainte de diagnostic.
Acest pas este adesea inevitabil și sănătos, chiar dacă poate fi dureros.
Inima ti se frange in mii de bucati cand auzi prima data diagnosticul si este firesc ca vestea că propriul copil are o dizabilitate să fie una profund emoționantă și copleșitoare.
Părinții și rudele trec adesea printr-un proces asemănător unui doliu pentru visele și planurile pe care le aveau.
‼️Nu este o slăbiciune, ci o reacție umană normală....
Ne indreptam catre masina sa plecam catre centru. Pe geaca lui avea lipita o inimioara, se vede in geamul, si sa specificam curat :D, masinii si o dezlipeste. Cat de importanta este acesta actiune?
Se lucreaza matematica si cred ca el este mai bun decat mami a lui si colega ei de banca Ionela
Transcrierea din carte pe caiet pentru un copil cu autism nu este doar "scris", ci un proces cu mai multe etape: organizare vizuală, coordonare motrică, atenție, memorie de lucru și autoreglare.
Succesul vine din fragmentare în pași mici, sprijin vizual și creșterea treptată a complexității, cu multă încurajare.
Stagnarea progresului la un copil cu autism este destul de frecventă și poate avea mai multe cauze, de la factori naturali de dezvoltare, la schimbări în programul de terapie, în sănătate sau în mediul de acasă.
Iată o privire detaliată asupra celor mai comune motive și pași practici.
Generalizarea, în contextul copiilor cu autism, înseamnă abilitatea de a aplica o abilitate, un comportament sau o cunoștință învățată într-un context nou – adică în situații, locuri, cu persoane sau materiale diferite de cele în care a avut loc învățarea inițială.
În privirea dintre copil și terapeut se ascunde o lume întreagă: încredere, siguranță, iubire.
